miercuri, 11 martie 2015

Aur aluvionar



        Aurarul de la Stanija

La 70 de ani, dupa patru ani in care "s-a luptat" cu legislatia romana, un barbat din satul hunedorean Stanija, situat la cativa kilometri de municipiul Brad, a reusit sa devina primul cautator de aur autorizat din Romania. In urma cu doi ani, Ioan Catalina a concesionat Valea Saritorii si Paraul Vulturului, de unde extrage minereul. Si-a confectionat acasa o minifabrica, cu ajutorul careia extrage, cu mai putin efort, pretiosul metal.

Tot aurul obtinut este vandut unei societati din Alba Iulia, administrata de un italian, la pretul de 50.000 de euro kilogramul. Zona exploatata de hunedorean este cunoscuta ca fiind cel de-al treilea punct al triunghiului aurifer Bucium - Rosia Montana - Stanija.
Ioan Catalina sustine ca nu oricine se poate ocupa de aceasta activitate. "Este esentiala binecuvantarea preotului, pentru ca aurul este invaluit cu necuratul si iti poate lua mintile. Numai o persoana credincioasa si cu sufletul curat rezista tentatiilor", sustine barbatul. Inarmat cu aceasta credinta populara, un saitroc (o tava cu o forma speciala confectionata din plastic) si un homar (un ciocan de mina asemanator tarnacopului), mesterul aurar incepe cautarea metalului pretios pe cursurile paraurilor concesionate de la Agentia Nationala a Rezervelor Naturale. Barbatul prefera sa caute minereul pe malurile sapate de parauri, deoarece acest lucru ii usureaza munca.
Meseria de cautator de aur a invatat-o de la bunicul sau si povesteste ca "trei zile "am dat" la saitroc pana am reusit sa prind mestesugul. Apoi, a trebuit sa invat sa deosebesc aurul de calcopirita, denumita si "aurul prostilor". Este numit astfel deoarece straluceste mai tare decat aurul, insa nu are nicio valoare", mai spune Ioan.



Detectoare de metale recomandate pentru descoperirea aurului aluvionar
Pentru detectia aurului nativ sunt necesare detectoare de metale specializate in depistarea tintelor foarte mici ca pepitele (nuggets) acestea nu pot fi detectate de un aparat folosit in general pentru detectia metalelor ca hobby

   
Garrett AT Gold White's Goldmaster GMT Nokta Fors Gold






Multa truda pentru un gram de aur

Minereul aurifer adus de aluviuni sau bucatile de roca desprinse de hunedorean din maluri sunt spalate, la fata locului, in saitroc. Dupa cateva repetari ale operatiei de spalare, rezultatele nu intarzie sa apara. Pe fundul saitrocului stralucesc cateva firicele din cel mai ravnit metal al Apusenilor. Urmeaza apoi dislocarea minereului din malurile paraului si transportul acestuia la mica fabrica a mesterului. Aici, bucatile de roca sunt supuse unei macinari preliminare pe un concentrator, care are drept scop separarea minereului de steril. Urmeaza apoi macinarea minereului intr-o moara cu bile, de unde rezulta un concentrat in forma de pulbere.
In moara, alaturi de minereu, se adauga caramida, var, soda calcinata si mercur, in cantitati cunoscute doar de Ioan. Concentratul obtinut este amestecat cu apa si lasat sa se matureze timp de o ora. In final, separarea aurului se face prin amalgamare cu mercur intr-un amalgamator tip coloana. Randamentul acestuia este de peste 90 la suta. Asadar, aproape tot aurul existent in concentrat este recuperat de cautator. In privinta gramelor de aur obtinute, cautatorul nu a vrut sa dea prea multe detalii.





Aveau propria mina de aur

Inainte de nationalizare, fiecare familie din zona Bucesului avea propria gura de mina de unde putea exploata aurul. Pentru spargerea stancilor in care se gaseau filoanele de aur se folosea focul. Stanca incalzita se stropea cu apa sau cu otet, iar bucatile rezultate erau sparte cu ciocanul. Minereul scos la suprafata in cosuri de nuiele era preluat de alti lucratori, care il zdrobeau si il macinau cu rasnite manuale de piatra si il spalau de mai multe ori pe scanduri inclinate. Aurul extras se punea in tavi, se adaugau plumb, zinc si sare, si se ardeau in cuptoare vreme de cinci zile, obtinandu-se, dupa racire, aurul curat ce era turnat in lingouri.
Nationalizarea a adus in zona Bradului tot mai multi lucratori ai Securitatii, care i-au torturat pe oameni pentru a afla unde este ascuns aurul extras. O parte din locuitorii satelor au predat aurul pe care il detineau. De atunci, insa, locuitorii din zona Bradului refuza sa mai vorbeasca despre aurul Muntilor Apuseni. La ora actuala, in Stanija mai sunt 20 de guri de mina in care se poate intra si sute de galerii prabusite. Mina de la Brad are peste 700 de kilometri de galerii si a functionat timp de peste doua mii de ani.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu